Richiş înseamna istorie.
Despre Richiş s-a scris prima dată in anul 1283, sub numele de “villa Richvini”.
Richişul este un fost sat săsesc şi aparţine comunei Biertan, comună situată în partea de nord a județului Sibiu. Satul a fost numit în numeroase feluri: Richiș, Răchișdorf, în dialectul săsesc Rechesdref, în germană Reichesdorf sau Riomfalva în maghiară, toate aceste nume fiind o mărturie a istoriei bogate pe care a traversat-o această mică aşezare rurală din Transilvania, locuită, înainte de 1989, în principal de saşi.
Tot o piatră la temelia istoriei sunt şi casele cu o arhitectură specifică, de o frumuseţe aparte, basilica gotică construită între anii 1350-1451, dar şi obiceiuri de demult pe care oamenii le mai practică şi poveştile cu savoare arhaică ale sătenilor care au crescut pe aceste meleaguri.
Richişul a fost un sat bogat (de unde şi numele sau Reichesdorf; in limba germană, reich înseamnă bogat). Măreţia sa se datora vinului nobil obţinut în această zonă. Nobleţea vinului era dată atunci de 3 caracteristici: să fie de calitate, să aibă un gust aspru puternic şi să fie alb.
La Richiş se cultiva Feteasca Albă şi cea Regală, Riesling, Neuburger, Ruländer, Muscat Otonel şi Traminer. Odată cu plecarea saşilor din sat, viile au fost în mare parte abandonate.
Richişenii au fost cunoscuţi ca iubitori ai cântecului săsesc din Ardeal. Exponentul cântecului săsesc din Richiş este Peter Georg Meyndt (1852-1903), care a cântat în muzica sa viaţa ţăranului şi a satului din acele timpuri, lăsând în urmă o moştenire de o mare valoare.
Despre Richiş s-a scris prima dată in anul 1283, sub numele de “villa Richvini”.
Richişul este un fost sat săsesc şi aparţine comunei Biertan, comună situată în partea de nord a județului Sibiu. Satul a fost numit în numeroase feluri: Richiș, Răchișdorf, în dialectul săsesc Rechesdref, în germană Reichesdorf sau Riomfalva în maghiară, toate aceste nume fiind o mărturie a istoriei bogate pe care a traversat-o această mică aşezare rurală din Transilvania, locuită, înainte de 1989, în principal de saşi.
Tot o piatră la temelia istoriei sunt şi casele cu o arhitectură specifică, de o frumuseţe aparte, basilica gotică construită între anii 1350-1451, dar şi obiceiuri de demult pe care oamenii le mai practică şi poveştile cu savoare arhaică ale sătenilor care au crescut pe aceste meleaguri.
Richişul a fost un sat bogat (de unde şi numele sau Reichesdorf; in limba germană, reich înseamnă bogat). Măreţia sa se datora vinului nobil obţinut în această zonă. Nobleţea vinului era dată atunci de 3 caracteristici: să fie de calitate, să aibă un gust aspru puternic şi să fie alb.
La Richiş se cultiva Feteasca Albă şi cea Regală, Riesling, Neuburger, Ruländer, Muscat Otonel şi Traminer. Odată cu plecarea saşilor din sat, viile au fost în mare parte abandonate.
Richişenii au fost cunoscuţi ca iubitori ai cântecului săsesc din Ardeal. Exponentul cântecului săsesc din Richiş este Peter Georg Meyndt (1852-1903), care a cântat în muzica sa viaţa ţăranului şi a satului din acele timpuri, lăsând în urmă o moştenire de o mare valoare.